Viața nu putea fi mai bună de atât cu mine. Sunt profund recunoscătoare pentru ceea ce am, pentru ceea ce sunt și pentru ceea ce trăiesc acum.
În ultimele zile, Marius, soțul meu, îmi amintește constant că am 28 de ani. El o face în glumă, încercând să mă facă să mă simt câtuși de puțin bătrână. Evident că nu reușește. În schimb, ascultându-l cum îmi tot repetă asta, am început să conștientizez cât sunt de norocoasă.
28 de ani! Ah, sunt atât de tânără!
Până la 28 de ani am realizat destul de multe, dar cea mai mare realizare din viața mea este faptul că am adus pe lume doi copii absolut superbi. M-am întrebat de multe ori cum mă privește Dumnezeu. O face zâmbind? O face cu mândrie sau o face dezamăgit?
O face zâmbind, așa simt acum. Cred că-i sunt simpatică. Ba nu. Cred că sunt cu adevărat specială pentru El.
Altfel, cum să explic binecuvântarea asta?
Am doi copii absolut minunați și un soț care înainte să-mi spună că mă iubește, mă face să simt asta. Am părinții sănătoși și cel mai important, îi am lângă mine.
Sunt împăcată cu mine și știu că nimic din ce am trăit până acum nu a fost întâmplător. Oamenii pe care i-am lăsat în urmă sau cei care m-au uitat pe mine, deciziile grele, anii pe care i-am petrecut singură în București, realizările și eșecurile. Toate acestea sunt stocate într-o cutie mare de amintiri pe care o țin într-una din cele patru camere ale inimii mele. O deschid des, aproape în fiecare seară când mă rog și știu că toate aceste experiențe m-au transformat în Raluca de azi. Ori dacă Raluca de astăzi este fericită, înseamnă că a crescut frumos.
Azi, la 28 de ani, sunt recunoscătoare pentru tot ce am primit. Sunt mulțumită de mine, de realizările mele și de viața pe care o trăiesc. În schimb, un om important din viața mea m-a învățat că trebuie să fim mulțumiți cu ceea ce avem, dar totodată nemulțumiți. Asta ca să nu ne culcăm pe o ureche.
Așadar, îmi doresc să continui să mă autoeduc. Să învăț să-mi ajut copiii să se descopere, fără să-i influențez în vreun fel. Să continui să mă descopăr pe mine însămi și să schimb ceea ce simt că trebuie schimbat. Să am curajul să-mi spun părerea. Să știu să tac când trebuie să tac, dar să vorbesc tare când am ceva de spus. Să îmi înving fricile și cel mai important, să nu uit niciodată să-mi pun întrebarea „Oare cum mă privește Dumnezeu acum?”
Doar așa, prin exemplul meu, voi putea crește doi băieți buni și puternici. Așa că, eu asta îmi doresc la 28 de ani. Să evoluez spiritual, profesional, să continui să mă autoeduc și să devin exact ceea ce îmi doresc ca ai mei copii să devină.
Mă rog, mai e o dorință pe care o am, dar pe asta o păstrez pentru mine și doar atât. ❤️
Instagram – Raluca Onuc
Facebook – Raluca Onuc
[…] 28 DE ANI, PRIMA ANIVERSARE CA MAMĂ […]