Ce mai fac gemenii mei 8

Regresia de somn de la patru luni ne-a dat mari bătăi de cap în ultima perioadă. Somnul a devenit un lux la noi acasă. (Ce mai fac gemenii mei 8)

Într-o zi, în timp ce discutam cu soțul meu, mi-am dat seama că de când sunt mama, n-am dormit niciodată mai mult de cinci ore și jumătate. Dacă e ceva ce-mi lipsește din viața de dinainte de a rămâne însărcinată, este clar somnul. Mi-a plăcut mereu să dorm și reușeam de fiecare dată să mă organizez, în așa fel încât la ora 23:00 să fiu în pat. Asta și pentru că ziua eram mai mereu plecată pe teren și trebuia să fiu fresh.

Acum, cele opt ore de somn fac parte dintr-un viitor tare îndepărtat. Nu știu când voi putea să mă odihnesc din nou, așa cum o făceam cândva. Cu atât mai mult cu cât acum, parcă dorm chiar mai puțin decât o făceam când copiii erau mai mici. M-am tot documentat despre această regresie de somn de la patru luni, dar am avut speranța până în ultima clipă că pe noi nu ne va afecta. Surpriză! Ne-a afectat. Mai exact, pe Noah.

De unde la patru luni mă lăudam că ai mei copii dorm și câte zece ore legate pe noapte, acum mă trezesc pentru Noah uneori chiar și de opt ori. Ceea ce e puțin frustrant este că nu am schimbat absolut nimic la ritualul lor de somn. Ora de culcare este în continuare aceeași, nu le-am schimbat camera, nu le-am schimbat programul de masă sau de alăptat. Totul este la fel, doar somnul este diferit.

Surprinzător, însă, Ezra doarme la fel de bine sau cel puțin și-ar dori. Pentru că dorm în aceeași cameră, se întâmplă destul de des să fie trezit de Noah. Și uite așa, ajungem ca într-o noapte mai mult să legănăm decât să dormim. Super! 😂

Eh și când te apuci să cauți prin cărți, pe internet, să vorbești cu pediatri sau să te sfătuiești cu alte mame, afli că este perfect normal. Aproape toți copiii trec prin asta. Bineînțeles, fiecare are modul lui de a reacționa la această regresie de somn.

De fapt, în această perioadă ei își setează ceasul biologic și trec printr-un salt mental. Asta înseamnă că trebuie să avem mult mai multă grijă la programul de somn al copiilor, iar eu știu că avem de lucrat la cel din timpul zilei.

Partea bună este că deja ne apropiem de șase luni, iar somnul începe ușor, ușor să-și revină. Azi-noapte, de exemplu, au dormit de la ora 21:00 până la 05:30. Când m-am ridicat din pat și nu m-am mai simțit ca lovită de tren, mi-am dat seama că am dormit mai mult decât o fac de obicei. So, suntem pe drumul cel bun.

Ce am făcut în plus? Am încercat să rezolv problema somnului din timpul zilei. Asta ne-a ajutat foarte tare. Am continuat cu jocurile dimineții până pe la ora 11:00 când simt de obicei că sunt absolut epuizați. Apoi, fără să ne chinuim prea tare i-am adormit, dar nu oricum. Cu sunetul valurilor la urechi. Mi-am dat seama atunci când am fost plecați la mare că dormeau foarte bine pe plajă. Așa că, am încercat să aduc plaja la noi acasă. Sunt o mulțime de clipuri pe Youtube cu sunete albe, iar sunetul mării este preferatul nostru. Brusc, copiii dorm nemișcați, uneori chiar și două ore.

CE MAI FAC GEMENII MEI 8

Și dacă tot vă spuneam că ne apropiem de șase luni, trebuie să recunosc că suntem absolut nerăbdători să începem diversificarea. Îi las tot mai des pe copii să stea cu noi la masă, să ne privească cum mâncăm. În ultima săptămână am început să învăț cum să le tai alimentele, în așa fel încât să le poată apuca singurei, cu mâna. Mama chiar se mai distrează uneori și le dă pâinică, iar ei sunt absolut fascinați. O bagă în gură, o scot, o descoperă, iar atunci când vrem să le luăm pâinica din mână încep la un plâns, de ne aud toți vecinii. Asta înseamnă că le place, nu? Sunt haioși, nu mănâncă încă, dar încet, încet îi las să experimenteze. Am încercat și cu o banană, tăiată corespunzător. Ezra, în extaz. Noah, puțin scârbit.

Mai avem puțin. Două săptămâni și vor sta cu noi la masă, cu farfuria lor în față. M-am gândit deja la alimentele pe care le voi pune în farfurie. Broccoli, dovlecei și morcovi. Le voi pregăti pe toate la aburi, le voi tăia bastonașe și gata. Broccoli are o formă ideală, așa că va fi foarte ușor pentru ei să-l țină în mână și să-l mănânce singuri.

Da, voi alege autodiversificarea pentru copiii mei. Deci, fără piureuri, fără „deschide gurița mare” și fără să-i oblig să mănânce ce îmi place mie sau cât mi-aș dori eu. Îi las pe ei să mănânce singuri, cu mâna sau cu lingurița. Vor mânca ce vor ei și cât vor ei. Până la opt luni, au timp destul să învețe să se descurce cu ce au în farfurie. Laptele va rămâne principala noastră sursă de hrană, așa că momentan autodiversificarea va fi doar un mod de a descoperi gusturi și texturi noi.

CE MAI FAC GEMENII MEI 8

Și dacă tot vorbeam despre mâncare, să vă mai povestesc despre o situație de care mă tot lovesc în ultima vreme. Ezra refuză sânul. Puțin cam frustrant pentru o mamă. Parcă e un sentiment de respingere pe care încerc să-l înțeleg și nu prea reușesc. În timpul zilei e nevoie de o mulțime de tactici ca să pot să-l alăptez. Încep cu ridicatul în picioare. Ăsta este un must! Apoi trebuie să-l păcălesc cu suzeta. Apoi povești, cântecele, legănat și încet sau fără să fac mare haz, înlocuiesc suzeta cu sânul. Brusc, mănâncă liniștit de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Eu, în schimb, zic „Doamne ajută!” și nu îndrăznesc să mă așez sau să mă opresc din legănat. Eh, și acum partea asta e tare complicată. Copiii sunt tot mai grei, au peste șapte kg deja, tot mai lungi și tot mai greu de ținut în brațe.

Instagram – Raluca Onuc

Facebook – Raluca Onuc