Autodiversificarea a fost cea mai bună alegere pentru noi. Exceptând dezastrul din casă, copiii sunt tare încântați de noua noastră activitate.
Eh și ia uite cum au trecut șase luni și avem undă verde de la OMS pentru a introduce alimente solide în alimentația copiilor noștri. Am așteptat momentul acesta ca ziua de concediu. Cu toate acestea, nu am început mai devreme din mai multe motive.
- Sistemul lor digestiv nu știe până la șase luni să extragă calitățile nutritive din alimente. Așa că, în loc să fie hrăniți, toată mâncarea ajunge în scutec, iar dacă mai facem și greșeala de a reduce cantitatea de lapte pe care ar trebui să o bea copilul, acesta ajunge să mănânce, de fapt, mai puțin decât ar avea nevoie
- Alimentele solide nu sunt la fel de bogate în nutrienți ca laptele matern sau laptele praf. Până la șase luni copiii au nevoie de bombe de vitamine, datorită creșterii accelerate prin care trec
- Apetitul copiilor pentru lapte scade atunci când introducem alimentele solide în alimentația lor
- Copiii care încep diversificarea mai devreme de șase luni sunt mai predispuși la alergii și infecții

Sunt multe programe pentru începerea diversificării. De obicei, fiecare pediatru are o schemă diferită pe care o recomandă. După ce am citit puțin despre asta, am ajuns la concluzia că trebuie să-i las pe copii să aleagă singuri ce vor să mănânce și cât. Mai mult decât atât, mi se pare o idee excelentă să-ți lași copilul să învețe să mănânce singur încă din primele luni de viață. Despre asta este vorba în autodiversificare.
Primele alimente
Prima experiență a copiilor mei a fost cu câteva bastonașe de păstârnac, morcov și cartof. Le-am fiert și le-am tăiat în așa fel încât ei au putut să le țină în mână și să le ducă singuri la guriță, fără a mă implica prea mult. Reacția lor a fost priceless. Ezra stătea cu morcovul în gură, cu gura căscată și mă privea cu niște ochi mari, de parcă aștepta o reacție din partea mea. Am luat și eu o bucată și am mâncat în fața lui. Surprinzător, a început și el să mestece. Noah, în schimb, s-a rezumat doar la a intinde toată mâncarea pe masă și pe haine. A avut câteva tentative de a le duce la gură, dar cum leguma îi atingea gurița, cum începea să se strâmbe.




Următoarele legume au fost patrunjelul, cartoful dulce, dovlecelul și țelina. În ceea ce privesc fructele, am început cu banana, pe care am tăiat-o, în așa fel încât să o poată ține în mână. Îți las mai jos câteva sugestii de a tăia fructele și legumele, astfel încât ele să fie ușor de ținut în mână.

Apoi, am adăugat avocado, pară la cuptor, kiwi, măr, nectarina, afine. Fructele tari obișnuiesc să le bag la cuptor, iar cele mici, gen afine, le zdrobesc și le pun într-un bol. Îi las să mănânce singuri, cu lingurița. Bineînțeles, îi ajut și eu, dar în mare parte îi las să dețină controlul asupra a ceea ce bagă în guriță. După ce am introdus cam toate legumele și fructele, am început să le dau și brânzică, iaurt de casă.
Am respectat regula celor „trei” zile doar în cazul alimentelor cu potențial alergen ridicat
Acum mănâncă cam orice. Dimineața, spre exemplu, le dau terci de ovăz cu diverse fructe, omletă din ouă de prepeliță cu avocado și brânzică de casă, pancakes din ovăz cu fructe, griș cu lapte și gem făcut de bunica, special pentru ei sau orez cu lapte. Voi face un articol separat cu câteva rețete care sper să vă inspire.
La prânz încerc să le dau cam în fiecare zi supică caldă, iar seara o lăsăm pe bunica să aibă grijă de burticile noastre. Ea știe să gătească perfect pentru toată familia.
Un detaliu la care țin foarte mult la noi acasă este să mâncăm toți, împreună. Dacă în timpul zilei e mai greu să facem asta, din cauza faptului că Marius și părinții mei lucrează, o facem măcar seara. Cina mi se pare că trebuie luată mereu împreună. Ador să stăm toți la masă, să povestim cele întâmplate în timpul zilei, să ne jucăm cu copiii și să savurăm împreună deliciile făcute de bunica. Faptul că suntem toți împreună, îmi dă un sentiment tare plăcut. Sentimentul de „acasă”.

Iar acum, că au și copiii scăunelele lor este absolut perfect. În ultima perioadă, am încercat să gătim totul în așa fel încât să avem toți același fel de mâncare în farfurie. Evident, ei fără sare și zahăr. Spre exemplu, astăzi am mâncat toți supă de găluște.
Faptul că mâncăm același fel de mâncare, ne ajută pe toți. Pe noi că nu trebuie să gătim de două ori, iar pe ei că au încredere în noi și nu sunt tentați de altceva ce ar putea găsi în farfuriile noastre.
În ceea ce privește carnea, până acum au încercat carnea de pui, de curcan și peștele. OMS recomandă introducerea peștelui imediat după șase luni pentru aportul de fier și pentru a preveni anemia.





Dragilor, dacă am uitat să menționez ceva legat de alimentele diversificate pe care le-am introdus în alimentația copiilor mei, aștept întrebările voastre. Mă găsiți pe Instagram și Facebook. Mai jos aveți link-uri către toate conturile mele de social media.
Instagram – Raluca Onuc
Facebook – Raluca Onuc
Citește și:
ȘASE LUNI DE IUBIRE NECONDIȚIONATĂ – EVOLUȚIA COPIILOR, RECUPERAREA MEA
[…] AUTODIVERSIFICAREA – PRIMELE ALIMENTE […]
[…] Am scris un articol despre autodiversificare. Dacă vreți să aflați mai multe despre această metodă, click aici. […]
[…] Dacă sunteți noi aici și vreți să aflați mai multe despre autodiversificare, de ce am ales-o și care au fost primele alimente pe care le-am oferit copiilor mei, click aici. […]
Buna imi poti spune si mi-e ce lapte folosesti pt. prepararea terciului de ovaz ,orezului si a grisului .Multumesc frumos o zi buna va doresc!
Buna. Pt ovaz folosesc apa, iar pt gris folosesc lapte de vaca. 🤗
[…] AUTODIVERSIFICAREA – PRIMELE ALIMENTE […]